← înapoi la căutare

suma

/su'ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză sommer.

Definiții

  1. a supune operației de adunare (aflând suma); a aduna.

Declinare

CazSingularPlural
verbsumasumau

sumă

/'su.mə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină summa, poloneză suma.

Definiții

  1. rezultatul operației de adunare a unor numere, a unor cantități sau a unor lucruri de același fel; total.
  2. cantitate totală, totalitate.
  3. cantitate de bani.
  4. număr (mare); mulțime, sumedenie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsumăsume
genitiv-dativsumeisumelor
vocativsumăsumelor
articulatsumasumele

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică