sublim
/su'blim/Etimologie
Din franceză sublime.
Definiții
- care se ridică sau se află la o mare înălțime în ierarhia valorilor (morale, estetice, intelectuale), la cel mai înalt grad de desăvârșire, de frumusețe; măreț, superb, înălțător, minunat.
Din franceză sublime.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sublim | sublime |
| genitiv-dativ | sublimului | sublimelor |
| vocativ | sublimule | sublimelor |
| articulat | sublimul | sublimele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică