stupă
/'stu.pə/Etimologie
Din latină stuppa.
Definiții
- nume dat firelor de cânepă rămase între dinții daracului după scoaterea fuiorului.
- câlți de cânepă sau de bumbac cu care se curăță uneltele, mașinile etc.
- dop de câlți, de cârpe sau de hârtie care se pune în pușcă sau în cartuș deasupra pulberii ori alicelor; fuituială.
- monument religios indian destinat comemorării sau păstrării relicvelor unei căpetenii budiste.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stupă | stupe |
| genitiv-dativ | stupei | stupelor |
| vocativ | stupă | stupelor |
| articulat | stupa | stupele |