← înapoi la căutare

structura

/struk.tuˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză structurer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a face să aibă o structură.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru structura.

Declinare

CazSingularPlural
verbstructurastructurau

structura

/struk.tuˈra/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din structură.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru structură.

structură

/strukˈtu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză structure < latină structura.

Definiții

  1. mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat, caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component, cum și prin aranjarea lor unul față de celălalt.
  2. (spec.) dispoziție a atomilor în molecula unei substanțe.
  3. (spec.) mod de grupare a moleculelor într-un corp sau într-o substanță minerală.
  4. mod de așezare și asamblare a părților corpului omenesc, ale corpului animalelor, ale plantelor sau ale țesuturilor lor.
  5. (psih.) factură, alcătuire, conformație.
  6. mod de construire a unui edificiu, a unui pod etc.
  7. mod de alcătuire a unei opere literare, muzicale etc.
  8. mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi.
  9. mod de organizare, de întocmire a societății din punct de vedere economic, social-politic și cultural; orânduire.
  10. mod de organizare a unei ramuri de producție, a unui domeniu de activitate, a unei instituții, organizații etc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativstructurăstructuri
genitiv-dativstructuriistructurilor
vocativstructurăstructurilor
articulatstructurastructurile

structură

/strukˈtu.rə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din structura.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru structura.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică