forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru structura.
structura — substantiv
forma de singular articulat pentru structură.
structura — substantiv
mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat, caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component, cum și prin aranjarea lor unul față de celălalt.
(spec.) dispoziție a atomilor în molecula unei substanțe.
(spec.) mod de grupare a moleculelor într-un corp sau într-o substanță minerală.
mod de așezare și asamblare a părților corpului omenesc, ale corpului animalelor, ale plantelor sau ale țesuturilor lor.
(psih.) factură, alcătuire, conformație.
mod de construire a unui edificiu, a unui pod etc.
mod de alcătuire a unei opere literare, muzicale etc.
mod specific de organizare a elementelor constitutive ale unei limbi.
mod de organizare, de întocmire a societății din punct de vedere economic, social-politic și cultural; orânduire.
mod de organizare a unei ramuri de producție, a unui domeniu de activitate, a unei instituții, organizații etc.
structura — verb
forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru structura.