stand
/stand/Etimologie
Din franceză stand, germană Stand. Confer engleză stand.
Definiții
- spațiu amenajat cu vitrine, mese, panouri etc. pentru aranjarea, într-o expoziție, într-un magazin etc., a obiectelor care trebuie expuse.
- loc special utilat pentru controlul și încercarea mașinilor noi, ieșite de la montaj.
- loc de tragere special amenajat pentru întrecerile de tir.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | stand | standuri |
| genitiv-dativ | standului | standurilor |
| vocativ | standule | standurilor |
| articulat | standul | standurile |