← înapoi la căutare

sorta

/sorˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din germană sortieren. Confer italiană sortire.

Definiții

  1. (v.tranz.) a alege, a aranja, a repartiza mărfuri, produse, materiale pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziție etc.; a împărți, a aranja pe sorturi.

Declinare

CazSingularPlural
verbsortasortau

soartă

/'so̯ar.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină sors, sortis.

Definiții

  1. (în concepțiile mistice) forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil, fatal, toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită.
  2. totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viața (sau o parte a vieții) unei ființe (umane); condiție de viață.
  3. evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodământ.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsoartăsorți
genitiv-dativsorțiisorților
vocativsoartăsorților
articulatsoartasorțile

sorti

/sor'ti/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din soartă.

Definiții

  1. (v.tranz.) (în superstiții) a hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina.

Declinare

CazSingularPlural
verbsorteasorteau

sorț

/sorʦ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Refăcut din sorți (pluralul lui soartă).

Definiții

  1. (de obicei la pl.) sistem de alegere, de desemnare, de repartiție prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând șanse egale tuturor participanților; zar sau bilet folosit la această operație.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsorțsorți
genitiv-dativsorțuluisorților
vocativsorțulesorților
articulatsorțulsorții

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică