sofra
/soˈfra/Etimologie
Din turcă sofra.
Definiții
- (înv.) masă mică, circulară și foarte joasă, la care se mânca stând pe divan.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sofra | sofrale |
| genitiv-dativ | sofralei | sofralelor |
| vocativ | sofra | sofralelor |
| articulat | sofraua | sofralele |