sminti
/smin'ti/Etimologie
Din slavă (veche) sŭmensti, sŭmenton.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a-și pierde sau a face să-și piardă dreapta judecată; a înnebuni.
- (v.tranz.) (pop.) a induce în eroare; a păcăli, a înșela.
- (v.tranz.) a împiedica pe cineva să facă ceva.
- (v.intranz.) (reg.) a greși.
- (v.tranz.) (pop.) a mișca din loc, a clinti, a deplasa.
- (v.tranz.) a strica; a vătăma.
- (v.tranz.) (fig.) a răstălmăci spusele, cuvintele cuiva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | smintea | sminteau |