șir
/ʃir/Etimologie
Refăcut după șire (pluralul lui șiră).
Definiții
- grup, mulțime de ființe sau de lucruri dispuse în succesiune, desfășurate în linie (dreaptă); rând, șirag.
- șirag.
- (înv.) rând scris sau tipărit.
- lanț de munți; masiv muntos.
- dâră formată de un lichid care se prelinge pe ceva.
- succesiune de fapte, evenimente, unități de timp etc.
- desfășurare continuă și regulată, înlănțuire logică a ideilor, a faptelor într-o expunere, într-o relatare; fir.
- (mat.) mulțime infinită, ordonată, ale cărei elemente pot fi puse în corespondență cu mulțimea numerelor naturale.
Exemple
- Șir de întâmplări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șir | șiruri |
| genitiv-dativ | șirului | șirurilor |
| vocativ | șirule | șirurilor |
| articulat | șirul | șirurile |