silință
/siˈlin.ʦə/Etimologie
Din a sili + sufixul -ință.
Definiții
- stăruință îndelungată, osteneală pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort susținut în muncă sau la învățătură; sârguință, străduință, strădanie, râvnă, zel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | silință | silințe |
| genitiv-dativ | silinței | silințelor |
| vocativ | silință | silințelor |
| articulat | silința | silințele |