← înapoi la căutare

sfârșit

/sfɨrˈʃit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a sfârși.

Definiții

  1. faptul de a (se) sfârși; partea care sfârșește sau cu care se sfârșește ceva; moment final; fine.
  2. moarte.
  3. (înv.) scop, țintă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsfârșitsfârșituri
genitiv-dativsfârșituluisfârșiturilor
vocativsfârșitulesfârșiturilor
articulatsfârșitulsfârșiturile

sfârșituri

/sfɨrˈʃi.turʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din sfârșit.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru sfârșit.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică