seninătate
/se.ni.nə'ta.te/Etimologie
Derivat din senin + sufixul -ătate
Definiții
- calitate a cerului senin.
- (fig.) expresie liniștită a chipului, a ochilor.
Exemple
- Seninătatea cerului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | seninătate | seninătăți |
| genitiv-dativ | seninătății | seninătăților |
| articulat | seninătatea | seninătățile |
Sinonime: albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, senin, (rar) limpeziș, (înv. și reg.) seninat, (reg.) vineție, (Mold. și Bucov.) sineală, (înv.) senineală
Antonime: agitație