verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Origine disputată. Poate creație expresivă. Derivație din slavă (veche) skučati, skyčati („a lătra”) (Cihac, II, 329; Șeineanu, Chien, 239; Tiktin), confer poloneză skuczác („a geme”), este dificilă semantic și nu pare posibilă în ce privește fonetismul.
Definiții
- (v.intranz. și refl.) a plânge înăbușit, slab și întretăiat.
- (v.intranz.) (despre animale) a se văita, a geme; (despre câini) a scheuna.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru scânci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | scâncea | scânceau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a (se) scânci.
Definiții
- faptul de a (se) scânci; scânceală; (p.ext.) scâncet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | scâncit | scâncite |
| genitiv-dativ | scâncitului | scâncitelor |
| vocativ | scâncitule | scâncitelor |
| articulat | scâncitul | scâncitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (mai ales despre copii) care scâncește.
- (despre sunete, glas etc) tânguitor, jalnic.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru scânci.