scurtcircuit
/skur.tʧir.ku'it/Etimologie
Din scurt + circuit (după franceză court-circuit).
Definiții
- legătură electrică între două puncte ale unei rețele sau instalații, având o rezistență foarte mică.
- fenomen fizic care constă în întreruperea accidentală a curentului electric într-o rețea sau o instalație prin stabilirea unui scurtcircuit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scurtcircuit | scurtcircuite |
| genitiv-dativ | scurtcircuitului | scurtcircuitelor |
| vocativ | scurtcircuitule | scurtcircuitelor |
| articulat | scurtcircuitul | scurtcircuitele |