Definiția cuvântului „scurtcircuit”
scurtcircuit — substantiv
- legătură electrică între două puncte ale unei rețele sau instalații, având o rezistență foarte mică.
- fenomen fizic care constă în întreruperea accidentală a curentului electric într-o rețea sau o instalație prin stabilirea unui scurtcircuit.
scurtcircuit — verb
- (v.tranz. și refl.) a (se) produce un scurtcircuit.