scărmănătură
/skər.mə.nə'tu.rə/Etimologie
Din a scărmăna + sufixul -ătură.
Definiții
- faptul de a scărmăna; (concr.) lână scărmănată.
- (fig.) (fam.) bătaie, scărmăneală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | scărmănătură | scărmănături |
| genitiv-dativ | scărmănăturii | scărmănăturilor |
| vocativ | scărmănătură | scărmănăturilor |
| articulat | scărmănătura | scărmănăturile |