scăpăra
/skə.pəˈra/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.intranz.) a produce scântei prin lovirea cremenei cu amnarul; (p.gener.) (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire.
- (v.tranz.) a aprinde un chibrit.
- (v.tranz. și intranz.) (despre foc și flăcări) a arunca, a împrăștia scântei.
- (v.intranz.) (despre fulgere) a se ivi, a izbucni.
- (v.intranz.) (fig.) a apărea, a se ivi deodată, fulgerător.
- (v.intranz.) a scânteia, a sclipi.
- (v.intranz.) (despre ochi) a arunca priviri vii, scânteietoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | scăpăra | scăpărau |