← înapoi la căutare

saramura

/sa.ra.muˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din saramură.

Definiții

  1. (v.tranz.) a introduce (pentru un timp) în saramură alimente (carne, legume etc.), pentru a le conserva.
  2. (v.tranz.) a ține în saramură pieile crude înainte de tăbăcire.
  3. (v.tranz.) a trata cu fungicide semințele de cereale, înainte de semănare, pentru a le dezinfecta.

Declinare

CazSingularPlural
verbsaramurasaramurau

saramură

/sa.raˈmu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din neogreacă σαλαμυρα (salamúra), după sare.

Definiții

  1. apă în care s-a dizolvat sare și care se folosește în gospodărie (la conservarea unor alimente), în agricultură, în industria tăbăcăriei etc.
  2. apă naturală care conține sare; izvor de apă sărată; slatină.
  3. zeamă sărată, uneori condimentată cu oțet, usturoi etc., cu care se servesc unele mâncăruri; mâncare servită în acest fel.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsaramurăsaramuri
genitiv-dativsaramuriisaramurilor
vocativsaramurăsaramurilor
articulatsaramurasaramurile

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică