verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză risquer. Confer italiană rischiare.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) a(-și) pune în primejdie viața, onoarea etc.; a (se) expune unui pericol posibil.
- (v.intranz.) a participa la o acțiune nesigură, a acționa la noroc.
- (v.refl.) (înv.) a cuteza, a îndrăzni, a se încumeta.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru risca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | risca | riscau |
Sinonime: 1: -și expune, -și primejdui, 2: hazarda, 3: cuteza, încumeta, îndrăzni
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din rusă рeска (reska).
Definiții
- numele unui joc de noroc în care jucătorii trebuie să ghicească pe ce parte va cădea o monedă aruncată în sus.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | rișcă | riște |
| genitiv-dativ | riștei | riștelor |
| vocativ | rișcă | riștelor |
| articulat | rișca | riștele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru risca.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru risca.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru risca.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru risca.