← înapoi la căutare

rebut

/re'but/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză rebut.

Definiții

  1. produs care nu corespunde cerințelor prevăzute de standard și nu poate fi utilizat în conformitate cu destinația lui.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrebutrebuturi
genitiv-dativrebutuluirebuturilor
articulatrebutulrebuturile

rebuta

/re.bu'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză rebuter.

Definiții

  1. (v.tranz.) a da, a trece (ceva) la rebut; a respinge un produs ca necorespunzător.

Declinare

CazSingularPlural
verbrebutarebutau

Sinonime: respinge

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică