← înapoi la căutare

războaie

/rəzˈbo̯a.je/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din război.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru război.

război

/rəzˈboj/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din slavă razboj („ucidere, jaf”). De remarcat că în nici o limbă romanică nu s-a păstrat cuvântul latin care exprimă această noțiune.

Definiții

  1. conflict armat (de durată) între două sau mai multe grupuri, categorii sociale sau state, pentru realizarea unor interese economice și politice.
  2. (fig.) ceartă; neînțelegere, vrajbă, gâlceavă.
  3. mașină de lucru folosită pentru confecționarea țesăturilor din fibre textile.
  4. unealtă casnică de țesut.

Exemple

  • Război mondial.
  • Război colonial.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativrăzboirăzboaie
genitiv-dativrăzboiuluirăzboaielor
vocativrăzboiulerăzboaielor
articulatrăzboiulrăzboaiele

Sinonime: 1: (mil.) conflict, bătălie, luptă, (înv. și pop.) bătaie, (înv.) nepace, răzbel, (reg.) bozgun, (înv.) harță, oaste, oștenie, oștenire, oștire, oștit, 2: ceartă, neînțelegere, 1: război de țesut, 2: argea, stative

Antonime: pace

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică