răpăi
/rə.pə'i/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) (despre ploaie, grindină etc.; la pers. 3) a se izbi de o suprafață tare, producând zgomote dese, scurte și ritmice.
- (v.intranz.) (despre oameni) a lovi ritmic în ceva, producând zgomote dese și scurte.
- (v.intranz.) (despre gloanțe sau despre arme automate) a țăcăni, a pârâi sacadat.
- (v.intranz.) (la pers. 3) a trosni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | răpăea | răpăeau |