rănii
/rəˈniː/Etimologie
Din răni.
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru răni.
Din răni.
Din râni.
Din slavă rana.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | rană | răni |
| genitiv-dativ | rănii | rănilor |
| articulat | rana | rănile |
Sinonime: 1: bubă, leziune, plagă, (pop.) meteahnă, (înv. și reg.) beleaznă, (reg.) oajdă, (înv.) rănitură, lovitură, (înv.) vătămătură, 2: calvar, durere, suferință
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică