răbdător
/rəb.də'tor/Etimologie
Din a răbda + sufixul -ător.
Definiții
- care suportă cu tărie (și fără împotrivire) neplăceri fizice sau morale.
- (despre lucruri) rezistent, durabil.
- perseverent, stăruitor, tenace.
Din a răbda + sufixul -ător.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică