râgâitură
/rɨ.gɨ.i'tu.rə/Etimologie
Din a râgâi + sufixul -tură.
Definiții
- râgâială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | râgâitură | râgâituri |
| genitiv-dativ | râgâiturii | râgâiturilor |
| vocativ | râgâitură | râgâiturilor |
| articulat | râgâitura | râgâiturile |