verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină *puppare.
Definiții
- (v.tranz. și refl. recipr.) (fam.) a (se) săruta.
- (v.tranz.) (mai ales în construcții negative) a ajunge să obțină ceva râvnit; a dobândi.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pupa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pupa | pupau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Derivat regresiv din verbul a pupa.
Definiții
- (fam. și în limbajul copiilor) sărut.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | pup | pupi |
| genitiv-dativ | pupului | pupilor |
| articulat | pupul | pupii |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a singular la prezent pentru pupa.
- forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru pupa.