pungaș
/punˈgaʃ/Etimologie
Cuvânt autohton, derivat de la cuvântul pungă (cu bani), în sensul de om care fură o pungă cu bani (portmoneu), generalizat și la alte furturi, inclusiv cele intelectuale.
Definiții
- om sau persoană care fură.
- (fig.) om care păcălește, sau înșeală.
- (fam.) om ștrengar, sau șiret.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pungaș | pungași |
| genitiv-dativ | pungașului | pungașilor |
| vocativ | pungașule | pungașilor |
| articulat | pungașul | pungașii |
Sinonime: șmecher, hoț, furător, furtișag, șnapan, ștrengar, prădător, lotru, robalău, chesăgiu, coțcar, manglitor, teșcar, șutitor