pritoci
/pri.to'ʧi/Etimologie
Din bulgară прeточа (pretoča), sârbocroată pretočiti.
Definiții
- (v.tranz.) a turna vinul dintr-un butoi în altul, după fermentație, pentru a-l limpezi (prin separarea de drojdia care s-a așezat la fund); (p.gener.) a turna un lichid dintr-un vas în altul.
- (v.tranz.) a scoate și a turna la loc, de mai multe ori la rând, zeamă dintr-un vas cu murături, cu varză acră, pentru a dizolva sarea depusă la fund.
- (v.tranz.) (fig.) a muta dintr-un loc în altul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | pritocea | pritoceau |