prietenire
/pri.e.te'ni.re/Etimologie
Din prieteni.
Definiții
- acțiunea de a prieteni și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prietenire | prieteniri |
| genitiv-dativ | prietenirii | prietenirilor |
| vocativ | prietenire, prietenireo | prietenirilor |
| articulat | prietenirea | prietenirile |