Declinarea cuvântului „prietenire”
prietenire — substantiv
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prietenire | prieteniri |
| genitiv-dativ | prietenirii | prietenirilor |
| vocativ | prietenire, prietenireo | prietenirilor |
| articulat | prietenirea | prietenirile |
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | prietenire | prieteniri |
| genitiv-dativ | prietenirii | prietenirilor |
| vocativ | prietenire, prietenireo | prietenirilor |
| articulat | prietenirea | prietenirile |