pricinui
/pri.ʧi.nuˈi/Etimologie
Din pricină + sufixul -ui.
Definiții
- (v.tranz.) a fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | pricinuea | pricinueau |
Din pricină + sufixul -ui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | pricinuea | pricinueau |
Din verbul a pricinui.
Sinonime: provocat
Din pricinui.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică