substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din slavă (veche) pritŭča.
Definiții
- (înv.) neînțelegere, ceartă.
- (pop.; în construcție cu verbul „a face”) supărare, necaz (pricinuit cuiva).
- acuzare, învinovățire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | price | prici |
| genitiv-dativ | pricii | pricilor |
| vocativ | price | pricilor |
| articulat | pricea | pricile |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din germană Pritsche.
Definiții
- pat rudimentar; (spec.) pat (de scânduri) pentru un număr mare de persoane, folosit în dormitoarele comune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | prici | priciuri |
| genitiv-dativ | priciului | priciurilor |
| vocativ | priciule | priciurilor |
| articulat | priciul | priciurile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- (vb. refl. recipr.) (înv. și reg.) a se certa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pricea | priceau |