← înapoi la căutare

preoți

/pre.oˈʦi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din preot.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face preot; a (se) popi, a (se) hirotonisi.
  2. (v.intranz.) (înv.) a exercita funcția de preot; a păstori.

Declinare

CazSingularPlural
verbpreoțeapreoțeau

preot

/'pre.ot/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină prĕbĭter, variantă vulgară a lui prĕsbyter (< presbiterum).

Definiții

  1. slujitor al unui cult religios, învestit cu dreptul de a oficia actele de cult.
  2. (fig.) cel care slujește un ideal, o învățătură.

Exemple

  • Preot ortodox.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpreotpreoți
genitiv-dativpreotuluipreoților
articulatpreotulpreoții

Sinonime: 1: (bis.) părinte, popă, (livr.) păstor, sacerdot, 2: apostol

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică