← înapoi la căutare

pontif

/pon'tif/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză pontife.

Definiții

  1. (în roma antică) preot din colegiul sacerdotal suprem, însărcinat cu supravegherea cultului religios și a celorlalți preoți; (p.ext.) grad înalt în ierarhia sacerdotală la diferite popoare; (astăzi) înalt demnitar ecleziastic, arhiereu, prelat.
  2. șeful suprem al Bisericii catolice; papă.
  3. (fig.) (adesea ir.) persoană care are pretenția sau este considerată a fi o autoritate indiscutabilă într-un anumit domeniu.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpontifpontifi
genitiv-dativpontifuluipontifilor
vocativpontifulepontifilor
articulatpontifulpontifii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică