← înapoi la căutare

plafon

/pla'fon/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză plafond < latină fundus.

Definiții

  1. suprafață orizontală care formează partea superioară a unei încăperi.
  2. cifră-limită, limită valorică (maximă) în cadrul unor operații financiare, care nu poate fi depășită.
  3. nivel maxim al unei mărimi (viteză, turații etc.) pe care îl poate atinge un sistem tehnic.
  4. înălțime la care se găsește, la un moment dat, suprafața inferioară norilor față de sol.
  5. altitudine maximă la care se poate urca o aeronavă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplafonplafoane
genitiv-dativplafonuluiplafoanelor
articulatplafonulplafoanele

Sinonime: 1: tavan, bagdadie

plafona

/pla.fo'na/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză plafonner.

Definiții

  1. (v.tranz.) a fixa limita maximă a unor sume în cadrul unor operații financiare.
  2. (v.refl.) (fig.) a rămâne la același nivel de cunoștințe, a nu progresa, a rămâne pe loc, a nu depăși un anumit stadiu.

Declinare

CazSingularPlural
verbplafonaplafonau

Sinonime: 2: se limita

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică