adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din germană Patent.
Definiții
- (despre sisteme și obiecte tehnice) construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare sau pentru a putea fi folosit ușor; care funcționează perfect.
- (despre acțiuni sau manifestări ale omului) care nu se poate tăgădui; de netăgăduit, evident; autentic.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Confer patentă.
Definiții
- un fel de târnăcop, folosit în mine.
- formă alternativă pentru patentă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | patent | patente |
| genitiv-dativ | patentului | patentelor |
| vocativ | patentule | patentelor |
| articulat | patentul | patentele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză patenter, germană patentieren.
Definiții
- (v.tranz.) a acorda (cuiva) o patentă; a breveta o invenție.
- (v.tranz.) (înv.) a supune pe cineva la plata unei patente.
- (v.tranz.) (tehn.) a aplica unei sârme de oțel un tratament termic pentru a-i asigura o rezistență mai mare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | patenta | patentau |