patent (toate sensurile)

Definiția cuvântului „patent”

patentadjectiv

  1. (despre sisteme și obiecte tehnice) construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare sau pentru a putea fi folosit ușor; care funcționează perfect.
  2. (despre acțiuni sau manifestări ale omului) care nu se poate tăgădui; de netăgăduit, evident; autentic.

patentsubstantiv

  1. un fel de târnăcop, folosit în mine.
  2. formă alternativă pentru patentă.

patentverb

  1. (v.tranz.) a acorda (cuiva) o patentă; a breveta o invenție.
  2. (v.tranz.) (înv.) a supune pe cineva la plata unei patente.
  3. (v.tranz.) (tehn.) a aplica unei sârme de oțel un tratament termic pentru a-i asigura o rezistență mai mare.