paralel
/pa.ra'lel/Etimologie
Din latină parallelus, italiană parallelo, franceză parallèle, germană Parallele.
Definiții
- dreaptă, plan care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie, oricât s-ar prelungi.
- (mat.) cerc situat pe o suprafață de rotație, obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație.
- instrument folosit la trasarea (pe o piesă a) unor distanțe sau a unor linii paralele cu un plan dat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | paralelă | paralele |
| genitiv-dativ | paralelei | paralelelor |
| vocativ | paralelo | paralelelor |
| articulat | paralela | paralelele |