panglică
/'pan.gli.kə/Etimologie
Din maghiară pántlika.
Definiții
- fâșie îngustă de bumbac, de mătase, de catifea etc., folosită mai ales ca podoabă (la îmbrăcămintea feminină).
- fâșie îngustă de bumbac sau de mătase îmbibată cu tuș, folosită la mașina de scris.
- bandă de pânză, de mușama sau de metal divizată în centimetri, care servește la măsurarea distanțelor.
- obiect flexibil de metal sau de alt material, având grosime și lățime mică în raport cu lungimea; bandă.
- (zool.; pop.) tenie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panglică | panglici |
| genitiv-dativ | panglicii | panglicilor |
| vocativ | panglică | panglicilor |
| articulat | panglica | panglicile |