ospătar
/os.pə'tar/Etimologie
Din ospăta + sufixul -ar.
Definiții
- angajat din sectorul comercial care servește pe consumatori într-un restaurant sau în alt local de consumație și încasează contravaloarea consumației.
- (înv.) patron al unui birt, al unei ospătării.
Exemple
- Ospătar la un han.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ospătar | ospătari |
| genitiv-dativ | ospătarului | ospătarilor |
| articulat | ospătarul | ospătarii |
Sinonime: 1: chelner, (înv.) garson, 2: birtaș, (prin Ban.) birtar, (înv.) locandier, tractirgiu