← înapoi la căutare

ordon

/orˈdon/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din ordona.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru ordona.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru ordona.

ordona

/or.doˈna/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză ordonner.

Definiții

  1. (v.tranz.) a da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune.
  2. (înv.) a prescrie un medicament, un tratament.
  3. a pune în ordine, a aranja, a rândui, a grupa anumite lucruri.
  4. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ordona.

Exemple

  • A ordonat să se facă astfel ...

Declinare

CazSingularPlural
verbordonaordonau

Sinonime: 1: comanda, decide, dispune, fixa, hotărî, porunci, stabili, statornici, (rar) prescrie, (înv. și pop.) orândui, rândui, (pop.) soroci, (prin Ban. și Transilv.) priti, (înv.) învăța, judeca, poveli, 2: porunci, aranja, organiza, alinia

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică