← ordon (toate sensurile)

Definiția cuvântului „ordon”

ordon — verb

  1. (v.tranz.) a da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune.
  2. (înv.) a prescrie un medicament, un tratament.
  3. a pune în ordine, a aranja, a rândui, a grupa anumite lucruri.
  4. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ordona.

ordon — verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru ordona.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru ordona.