ofițer

Etimologie

Din poloneză oficer, rusă офицeр (ofițer), franceză officier.

Definiții

1. nume generic pentru gradele militare de la sublocotenent până la general; persoană care poartă unul dintre aceste grade.
2. titlu dat unor funcționari cu atribuții sau cu însărcinări speciale; persoană având acest titlu.
3. (ieșit din uz) grad (mai mare decât cel de cavaler) conferit prin anumite decorații; persoană care a primit acest grad.
4. (pop.) varietate de crap lung și subțire, cu capul mare și osos, cu carnea tare și puțin gustoasă, care trăiește în bălțile din Delta Dunării (Cyprinus carpio oblongus).

Declinare