obrăzar
/o.brə'zar/Etimologie
Din obraz + sufixul -ar.
Definiții
- plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor.
- mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi (lupte, sabie, floretă etc.).
- (reg.) țesătură albă, subțire și rară, cu care se acoperă fața (uneori și trupul) mortului.
- (pop.) mască.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | obrăzar | obrăzare |
| genitiv-dativ | obrăzarului | obrăzarelor |
| vocativ | obrăzarule | obrăzarelor |
| articulat | obrăzarul | obrăzarele |