Definiția cuvântului „obrăzar”
obrăzar — substantiv
- plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor.
- mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi (lupte, sabie, floretă etc.).
- (reg.) țesătură albă, subțire și rară, cu care se acoperă fața (uneori și trupul) mortului.
- (pop.) mască.