nunti
/nun'ti/Etimologie
Din nuntă.
Definiții
- (v.tranz. intranz. refl. recipr.) (pop.) a face nuntă, a (se) căsători, a (se) cununa; (p.ext.) a petrece la nuntă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | nuntea | nunteau |
Din nuntă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | nuntea | nunteau |
Din latină nuptiae. Fonetismul nu este normal. S-a căutat să se explice rezultatul român prin încrucișarea latină nuntiāre (Densusianu, Hlr., 127) sau plecând de la pluralul *nupți > nunți (Pușcariu; Byck-Graur 25). Cipariu, Arhiv., 469, urmat de Pascu, Beiträge, 11; Philippide, II, 660 și Scriban ar prefera să pornească de la latină nupta, ipoteză care nu înlătură problema. Oricum, trebuie să se admită un infix nazal *nunptiae, fie prin încrucișare cu nuntiāre (confer v. sardă nunça "întâlnire"), fie prin simplă propagare; și de la pluralul numpți s-a putut trece la numți.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nuntă | nunți |
| genitiv-dativ | nunții | nunților |
| articulat | nunta | nunțile |
Sinonime: 1: (pop.) nuntire, nuntit
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică