nord
/nord/Etimologie
Din franceză nord, confer germană Nord.
Definiții
- unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția stelei polare.
- parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord.
- popoarele, lumea etc. din aceste regiuni.
Exemple
- O furtună dinspre nord.
- Nordul țării.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nord | — |
| genitiv-dativ | nordului | — |
| articulat | nordul | — |
Sinonime: (geogr.) miazănoapte, (livr.) septentrion, (înv. și reg.) crivăț, (prin vestul Transilv.) scăpătat, (înv.) sever
Antonime: sud