sud
/sud/Etimologie
Din franceză sud, confer italiană sud.
Definiții
- unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în partea opusă nordului.
- parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată spre sud.
- popoare, populații care locuiesc în sud.
Exemple
- Spre sud se zărea soarele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | sud | — |
| genitiv-dativ | sudului | — |
| articulat | sudul | — |
Sinonime: (geogr.) miazăzi, (înv. și pop.) miază, (Transilv.) prânz, (înv.) austru, meriziu
Antonime: nord, miazănoapte, septentrion