← înapoi la căutare

sud

/sud/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză sud, confer italiană sud.

Definiții

  1. unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în partea opusă nordului.
  2. parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc., așezată spre sud.
  3. popoare, populații care locuiesc în sud.

Exemple

  • Spre sud se zărea soarele.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativsud—
genitiv-dativsudului—
articulatsudul—

Sinonime: (geogr.) miazăzi, (înv. și pop.) miază, (Transilv.) prânz, (înv.) austru, meriziu

Antonime: nord, miazănoapte, septentrion

suda

/su'da/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză souder.

Definiții

  1. (v.tranz.) a îmbina două piese metalice realizând între ele, prin încălzire sau prin presare, în anumite condiții de temperatură și de presiune, o legătură metalică sau chimică.
  2. (v.tranz.) (fig.) a se uni, a se închega, a se lega.
  3. (v.tranz.) (despre oase, ligamente etc.) a se uni, a se lipi (după ce au fost rupte sau tăiate etc.).
  4. (v.refl.) (despre elemente ale vorbirii) a se uni formând un singur cuvânt; a se aglutina.

Declinare

CazSingularPlural
verbsudasudau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică