neumă
Etimologie
Din franceză neume.
Definiții
- semn de notație muzicală fără portativ, folosit în Evul Mediu în cântarea liturgică.
- parte dintr-o frază muzicală religioasă care constă în prelungirea melodiei pe ultima silabă a unui cuvânt sau care se executa fără cuvinte, prin vocalizare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | neumă | neume |
| genitiv-dativ | neumei | neumelor |
| vocativ | neumă | neumelor |
| articulat | neuma | neumele |